Dumnezeu este iubire
Poezie compusă de Părintele Grigorie
Dumnezeu este iubire
Și Iubirii ne rugăm,
S-avem parte de iubire
În inimă să o purtăm.
Poți să ai credința toată,
Munți din locul lor să muți,
Dacă n-ai iubire multă,
Ești ca un corb printre munți.
Limbile să tălmăcești
Pe-a îngerilor să vorbești…,
Dacă n-ai iubire sfântă,
În zadar trăiești.
Zic în sufletul meu, frate,
Eu iubesc pe Dumnezeu,
Dar pe cel de lângă mine
Îl vorbesc numai de rău.
Zic eu adevărul oare?
Sau îl mint pe Dumnezeu?
Și atunci unde-i iubirea,
Și pe cine iubesc eu?
Milostenie dăruiesc
De minciună mă feresc,
Dar pe tine, frate dragă,
Eu tot nu te iubesc.
Sunt deștept, cunosc știința,
Taine multe deslușesc,
Dar ca să câștig iubirea
Pentru ea puțin muncesc.
Taină sfântă e iubirea
Și din ea suntem creați,
Taină sfântă e iubirea,
Cu ea să vă lăudați.
Dumnezeu este iubire
Din iubire S-a jertfit,
Dar toată lumea fuge,
Parcă n-ar fi auzit.
Cerul, pământul și natura
De iubire ne vorbesc,
Ne arată cum, întruna,
Iubirii sfinte, cu drag slujesc.