Articole

Frica de Dumnezeu este o stare de început, dar asta nu înseamnă că ea încetează vreodată. Ea este întoarcerea omului spre Dumnezeu, simţirea măreţiei şi sfinţeniei lui Dumnezeu, dorirea lui Dumnezeu Însuşi, Care să fie al meu. Frica de Dumnezeu are o felurime de înțelesuri. Frica începătorului înseamnă tremuratul inimii mele înaintea înfricoșătorului Dumnezeu, pe care-L simt ca „periculos” și nu știu ce să fac. Tremur cum tremura Adam și Eva și s-au înfricoșat și s-au ascuns. Această frică însă o face să se sfârșească iubirea. Așadar, iubirea este îndrăzneală și alungă frica celui lipsit de îndrăzneală. „Iubirea scoate afară frica” nu se referă la frica începătură a înțelepciunii, ci la cea cea decurge din vrăjmășia, din lipsa îndrăznelii și a bunei conștiințe. Când iubesc pe Dumnezeu, atunci îmi plec capul, mă robesc Lui și dobândesc îndrăzneală.

Articolul conține troparul în format PDF și exemplificarea audio a partiturii.

Luminează, Doamne, cugetele, să învăţăm ceea ce trebuie, ca să fim pregătiţi pentru viaţa care ne aşteaptă.

Cuvânt rostit de părintele Damaschin, duminică, 14 septembrie 2014.

Nu voi muri, ci voi fi viu şi voi povesti lucrurile Domnului.

Rugăciunea este măsura tuturor lucrurilor. Dacă rugăciunea este bună, tot lucrul este bun.

Sâmbătă, 13 septembrie 2014, s-a săvârşit parastasul de 40 de zile pentru părintele nostru Antonie.

Dobândeşte pacea şi mii de oameni din jurul tău se vor mântui. Şi dacă nu poţi să nu te tulburi, atunci cel puţin să încerci să îţi înfrânezi limba, după cuvântul „tulburatu-m-am, dar n-am grăit”. Atunci când un om se află într-o stare de pace a minţii, el poate de la sine să le ofere celorlalţi lumina necesară luminării raţiunii. Dacă nu se poate să nu te tulburi, atunci, cel puţin, e necesar să încerci să îţi înfrânezi limba, după cuvântul psalmistului: „tulburatu-m-am, dar n-am grăit” (Ps. 76, 4). Pentru a ne păstra pacea sufletului, este nevoie să evităm cu orice preţ a-i critica pe alţii. În mod aparte, pentru a păstra pacea sufletească trebuie evitată acedia şi să te străduieşti a avea un duh vesel şi nu trist.

Cu cât eşti mai mare, cu atât mai mult te smereşte, şi înaintea Domnului vei afla har. Că mulţi oameni mari şi slăviţi sunt, dar tainele se descoperă celor smeriţi.

Despre relaţia dintre preot şi părintele său duhovnicesc.